Pendejos

Există o melodie, dacă poate fi numită aşa, a unui individ Benny Bennasi: Melodia se numeşte Satisfaction. Are câţiva ani vechime, aproape a murit.

Mai există o melodie, Satisfaction, din 1965, a mai multor indivizi. În speţă, a doi. Mick Jagger şi Keith Richards. Cântată de aceştia cu formaţia acestora. The Rolling Stones.

Dintre cele de mai sus, eu tocmai vin de la un concert unde mi-a fost dat să ascult a doua melodie. Cântată de formaţia acelora. The Rolling Stones.

În momentul în care, după ce o bucată din bartai scena lată cât tot stadionul în a sa lăţime s-a desprins şi a plutit pe şine undeva spre mijlocul mulţimii, The Stones au cântat Satisfaction, complet cu (I cant get no) ataşat, 60 de mii de oameni au erupt. Nu cred că am mai văzut vreodată 60 de mii de oameni la un loc. Precentul record îl stabilisem pe acelaşi stadion, la România – Danemarca 2:5 acum câţiva ani. Meci de tristă amintire.

Şi apropo de asta, obişnuit fiind cu meciurile jucate anul trecut pe Lia Manoliu, inclusiv o finală 1:0 cu Middlesbrough, pe drumul spre casă, după concert, mă gândeam cu nesiguranţă că nu ştiu cine a câştigat şi cine a pierdut. Dacă ne-am calificat.

Şi următorul concert, ca audienţă, ar fi Bestivalul. Duminică. În noaptea cu Wu.

Şi apoi Fatboy Slim. Cine vine în deltă? Şi la Jeru în vamă pe 28? Şi atât că altele interesante nu îmi vin în cap acum. Dar se zvoneşte un Summer Jam de la Hades Records, cu fotbal şi baschet incluse.

Mă abat de la poveste. Bartai scena. Bărbaţii ăştia de 66, 63, iar 63 şi 60 de ani. Charlie Watts, Mick Jagger, Keith Richards şi Ron Wood. Cântând superb. Dansând. Şi aruncând în cazan şi un tribut pentru James Brown, Ill go crazy , în timpul căruia o negresă ieşită din pământ m-a făcut să uit de tot. Terapie prin muzică. Scena a ars cu foc roşu la Sympathy for the Devil. S-a aprins subtil la Miss you. A fost magnific.

Şi pentru că tot m-a învăţat un cititor binevoitor, uite şi piesa pe care vroiam să o postez data trecută, într-un plug-in de player de ăla dubios pe site. Somn uşor.

Asta ca sa vedeti ce o sa pierdeti ca stiu ca n-o sa vina nimeni . Avem doua festivaluri la care putem merge weekendu viitor adica 12-15 Iulie.

1. EXIT Fest in Novi Sad , Serbia.
Line Up: Beastie Boys, Lauryn Hill, Snoop, Wu Tang, Prodigy etc
Preturi: 184 lei biletul pe toate zilele, 200 lei cu trenul Bucuresti-Belgrad (dus-intors),4 – 6 Euro autobuzul pana la Novi Sad (numa dus), 15 Euro de persoana/ zi locul de campat (cu rezervare)
si cam atat.

2. Nuke Festival St. Polten, Austria
Line Up: Beastie Boys, The Roots, Amy Winehouse, Wir Sind Helden, Prodigy etc
Preturi: 75 euro biletul (doua zile) sau 55 euro (o zi), 95 euro autocar Bucuresti-Viena si retur, 8 euro shuttle bus (cu rezervare), campat gratis si cam atat.

Acestea fiind zise eu ma pregatesc sa plec la Garana.

Din nou la cererea nenumaratilor fani care stau buluc la geam in asteptare de autografe ma apuc sa scriu si eu cate ceva despre B’estival. Evident ca nu o sa repet ceea ce a povestit deja Ste faaan (decat acolo unde nu sunt de acord ) si ma voi concentra mainly pe ziua doi cand los pendejos au dormit ca niste lepre lasandu-ma numa pe mine pe baricade.

Deci.
In concluzie.
Si prin urmare.

Prima zi de fest a inceput destul de dragutz cu o mica ciondaneala la intrare (primul filtru) unde am dat sa intru aratand biletul. La care melteanul 4 clase se ratzoieste “alooo, sefa pai ce facem intram asa?”.
Ce-ai frate?Tu-tzi neamu tau cu cine te-a invatat sa vorbesti.
“Pai nu-mi arati si mie biletul?”
“Pai nu vi l-am aratat?”
“Pai intri asa cu el da-mi-l in mana sa-l vad.”
Adica sefu’ meltean 4 clase trebea sa puna el mana pe biletul meu, sa se simta si el important si bagat in seama. I l-am dat l-a tinut o secunda mi l-a dat inapoi si asta a fost.
Smf.
Bine ca ati fost voi viteji cu mine ca dup-aia intrau zeci de oameni pe aceeasi bratara mai ceva ca la gara, inteligentilor!

Bun. In prima zi a fost cum a zis si Ste faaan cu exceptia celor de la Morcheeba despre care el spune ca au cantat frumos iar eu zic ca au fost absolut praf, femeile alea nu aveau ce cautau acolo, nu recunoasteai melodiile, babele si mitraliera, varzaaaa, fara Skye Morcheeba e zero. Dixit!
Nota 10 pt Hooverphonic, nota 20 pt Yonderboi, nota 50 pt Faithless. Si pentru public ca a fost la inaltime.

Bun. Ziua doi.
La ora 2:45 am fost motz sa vada si ochiu meu Brigada Hades cu instrumente. Muzicale. Nu am prins decat decat un pic de Dagga dupa care Funktastics care n-au sunat asa bine in viata lor (bravo ba!), KST au sunat excelent iar la Veritasaga nu stiu ce s-a inatmplat dar nu a iesit cum trebe. A si a mai fost Da Hood dar aia sunt oricum tatici si instrumentistii sunt ai lor deci go figure.
Mare lucru sa ai un bas si o toba. Fac minuni.

Dup-aia au venit D2 din Bulgaria, ceva rockareala care nu m-a impresionat foarte tare, dar baietii bunutzi rau sper sa-i mai vedem. Nici grecii nu erau urati (Raining Pleasure) dar astia mi-au placut si cum au cantat. 80% influente Pixies si restul de 20% alte alea. Erau energici asa si fun si oricum n-o sa ajung sa vad niciodata Pixies live, ma multumesc si eu cu ce pot.
Mama si au venit tiganii. Dahmian si cei 15 frahtzi imbracati mai ceva ca pasarile exotice. Au umplut scena. N-as putea spune ca m-au dat pe spate cu o muzica extraordinara (stai sa se incinga o nunta tiganeasca la mine-n cartier ca o sa se cante si mai abitir) dar ceea ce e absolut fantastic la oamenii astia e placerea cu care fac ceea ce fac, se vedea pe chipurile lor ca ei se distreaza si-i doare-n paishpe si canta cu toata inimioara, giales rromanes brava bai!
A si dup-aia Damian (care a cantat cu James Brown printre altii) statea in cur pe jos printre noi cu niste gagici la povesti. Foarte tare.
Kasabian au rupt si am fost foarte impresionata sa vad cata lume a venit pt ei. Foarte brit baietii si foarte entertaining partea naspa era ca vorbeau cu accent de taranoi din Midlands, nu intelegeam nimic. La Reamonn m-am dus sa mananc, sa ma pis, sa ma odihnesc etc dar ce-am auzit n-a sunat rau. Nenea ala chiar are voce pacat ca se multumeste sa cante lalaieli expirate, oricum lumea care a venit sa ii vada s-a simtit bine au cantat pe acolo foarte frumos. Eu o clipa m-am simtit ca-n Vama daca am fi avut si putina mare ar fi fost bestial.
Pink a fost neasteptat de ok, super caterinca gagica, stie sa cante si stie sa faca si show. Plus ca e foarte funny. Nu mi-a parut rau ca am stat, am mai vazut si eu cum sta treaba in showbizu din State.
In ziua trei, ca sa-i fac in ciuda lui Ste faaan, pot spune ca Zdob si Zdub au fost super tari, au hardcorit ca pe vremurile in care iesea cu scandal si bataie la concertele lor si a fost si o gramada de lume. Si ca inainte de ei au fost Trackaddicts niste olandezi negri + un asiatic care au rupt si pe care ii puteam observa dup-aia cum se bestializau in spatele scenei la concertul Wu Tang. In rest a fost dupa cum stiti Wu Tang foreva’, Alice Cooper foarte entertaining si un Manson cam plictisitor. Nu am mai prins nici un batz de data asta dar cand a coborat Manson la gard sa dea mana cu fanii cei facuti cu negru pe la ochi s-a bulucit o groaza de lume din spatele meu si m-au impins pana in fatza unde m-am trezit nas in nas cu megastarul care este al naibii de urat.
Si uite asa am mai trecut un moment de glorie in agenda . Puteti da mana cu mine pentru 10 lei. Noi.

All in all am ramas foarte multumita de festivalul asta, pentru o prima editie a iesit chiar foarte ok. Sistemul cu jetoane a mers chiar mai bine decat in Olanda, lumea a fost misto, atmosfera la fel, niste cosuri de gunoi mai la vedere (ca sa nu ma mai simt ca ultimul om ca arunc pe jos) si totul ar fi fost minunat. Mai sa nu regret faptul ca nu am ajuns la Werchter. NOT.

ps 1: in caz ca nu stiati la Werchter au fost prezenti cam tot ce inseamna muzica la ora actuala.Mai putin Wu Tang.
ps 2: mi-a placut ca am vazut o groaza de copii imbracati festiv, cu machiaj si pantofi din aia cu talpa inalta respectiv cu creste colorate sau bandane si bling bling. S-a simtit atmosfera de festival.

Ce ciuda imi e ca am ratat Zdob si Zdub – am ajuns cand tocmai ii aplauda lumea Trecem repede peste Gabriel Rios ala care probabil a frant el niste inimi de romance acolo in curte la Romexpo dar pe mine unu m-a lasat rece. Adica nu stiu daca el sau jumatatea de litru de apa care tocmai mi-o pusesem in cap. “Fetele” de la Chicks on Speed m-au facut sa zic ca deja sunt prea batran si nu mai inteleg nou-ul. Mie mi s-au parut niste fete care zdranganeau la instrumente si la masini de cusut (???) si credeau ele ca imaginile cu ele dezbracate pe ecrane ar compensa larma provocata. Credeau. I-au mai urcat pe scena si pe niste unii din public ca sa se perinde pe scena inclusiv pe fatalau’ din reclama de la Joe care se undeieste mai ceva ca o balerina cu 9 ani experienta in ale dansului. Ce idiot. Parca vad ca o sa-mi pun in cap toata miscarea metrosexuala din Romania cu faza asta…

Si ne-am rupt – mama cum a fost Wu-Tangu’! Method Man nu e sanatos frate! Omu’ a escaladat scena si gardul ala despartitor dintre scene pana a ajuns in mijlocul oamenilor si apoi a fost adus pe brate inapoi la scena, crowd-srufing tati! Am sarit si am urlat si a mai fost si shaorma aia de a umblat din mana in mana. A mai fost faza cu rockarii aia, nu zic ca trebuia ca Method Man sa se ia cu ei dar il inteleg. Plm frate – pictat pe fata ca Alice Cooper te pui in primul rand, langa gard la concert Wu-Tang si sa mai fi si tare in gura, las-o dreacu’ de smecherie – si-au cautat-o. A mai fost si rockaru’ ala batran de se luase cu reparasii la omor, alt idiot – daca ai cea mai mica indoiala ca nu ar trebui sa fi intr-un loc, pai carate frate d’acolo, el nici p’asta nu a avut-o, deci he had it comming.

A urmat reprezentatia teatrala Alice Cooper care a fost pe rand bataus de femei – o tot pleznea pe una pe scena; nebun de legat – canta el intr-o vesta de forta; bantuit de fantome cu pungi de cadouri rosii pe cap; executat – se plictisisera unii de el si l-au spanzurat, cu streang, cu astea, cu tot tacamu’. Da’ eu cred ca a fost trucaj ceva ca dupa aia s-a intors si mai cantat vreo doo piese, adica nu cred ca a inviat. Sigur a fost trucaj. Dar tin sa precizez ca mi-a placut faptul ca a fluturat steagul Romaniei.

Tocmai scriam cele de mai jos cand am aflat motivul pentru care Manson a avut un concert foarte scurt si foarte slab…

“BAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA unde e Mansonu’ care era impotriva societatii americane, cel care punea la indoiala credinta oarba in Dumnezeu, cel care spunea pe buna dreptate ca crucifixul este produsul cel mai bine vandut din istoria omenirii, unde e Mansonu’ care era in stare sa socheze publicul cantand Sweet Dreams cu un ciob de sticla in dreptul inimii si care aparea imbracat intr-un corset si o pereche de chiloti tanga, unde e Mansonu’ asta, asta sau asta??? Aseara la Bucuresti am avut parte de un Manson broken-hearted si emo care s-a tarat de doo ori pe scena, ne-a aratat de trei ori fundul si s-a carat.”

Cica inainte de concert s-a lovit la cap in timp ce iesea din masina si ca a avut niste dureri imense de cap si de aceea a cantat mai multe piese lente si piese care nu-l solicitau prea mult… Credeti ce vreti aici…
Era sa uit de Isusii si rockerii batrani vai-mortii-lor langa care m-am asezat care erau prea incuiati si prea numai cu Cargo in cap sa inteleaga ca si moshing-ul se poate numi dans si este o forma de exprimare pana la urma. Ei purtau dialoguri de genu’ “Marilyn e cumva sasait?” si mai scoteau si cate una in engleza “I fuckin’ love this guy!”- trebea sa ma urc cu picioarele pe voi bai BASINILOR!

Parerea mea este ca a iesit ok ziua 3 care zic eu ca a fost salvata de Wu-Tang. Pacat de Manson. Iar prestatia numarul 1 de la B’estival a ramas, dupa parerea mea. Faithless.

Nu am vreme acu sa scriu calumea despre ziua a doua de B’estival dar pot sa zic atat: se vedea fata lu Serafim in plina glorie pe tot ecranul ala!

Mama ce m-am bestivalizat!

Initial imi cumparasem belet doar pe ziua 3 la Wu-Tang si Manson dar vroiam sa ajung si in celelalte zile neaparat asa ca impreuna cu o don’soara cumsecade, o punguta de tupeu si niscai speranta m-am pornit spre sectorul 1 sa intru pe naspa la Bestival. Pe naspa pentru ca ne aflam in saptamana neagra, adica saptamana dinainte de salariu. Stiu ca biletele au fost puse in spre vanzare acum cateva luni. Sunt lenes. Plus ca si baietii de la Click Net au fost nesimtiti si nu merita – au scos biletele de la Diverta cu o zi inainte fata de data prevazuta in toate anunturile scrise. Anyway… Ajungem la intrare si aflam ca baietii care ii stiam erau la bere nu la intrare deci nu puteam sa intram mai gratis asa ca ne-am indreptat cu mahnire spre casa de bilete. Cand sa scoatem banii pentru domnu’ metrosexual care vindea la casa ma acosteaza un nene sa-i cumparam biletele pe care le avea mai ieftin decat la casa cu pricina. Normal ca nici nu am stat pe ganduri – i-am dat banii gitanului si ne-am prezentat cu biletele dobandite si zambetul pana la urechi la nenii de la intrare care spre deosebire de cei de la Coke Live care aveau media de varsta de vreo 25 ani si 2m fiecare, cei de la intrarea in Romexpo aveau varsta minima 40 si inaltimea de 1.90m. Toti. Dupa primul filtru ne-au intampinat doo don’soare inarmate cu camere de filmat care chestionau lumea ca de ce au venit la festival – am dat repede cu flit si am trecut mai departe.

Cand am ajuns mi s-a parut ca era mai multa lume ca la Coke Live dar si spatiul era oarecum mai mic, deci credeti ce vreti aici ca nu stiu ce sa zic sigur… I-am gasit pe Suie pe scena, tari rau, dar vorba don’soarei de ma insotea – astia prea au acelasi set tot timpu’… Yonderboi – prea tari, sunt ei unguri dar au cantat misto de tot – tre’ sa-i caut sa ii ascult mai indeaproape sa vad ce si cum… Apoi au urmat trip-hoperii de la Hooverphonic care condusi de un Jens* cu freza de Elvis ne-au incantat si ei cu melodiile lor fara cusur. Morcheeba – pe cand marea majoritate a persoanelor era nedumerita, intrebandu-se cum s-a reusit transformarea a una buncata solista de culoare in doua bucati soliste, una roscata (cred) si una blonda, cea din urma s-a decis sa dea cu mucii in fasole salutandu-ne cu deja traditionalul “Hello Budapest!” – rusine, rusine de trei ori rusine! Ma rog, au cantat frumos, dar eu cel putin o sa o tin minte pe respectiva don’soara care a venit cu temele nefacute.

Fachin’ Faithless mi-a rupt capu’!!! A fost genial! A fost incendiar! A fost cum nu ma asteptam! A fost cum nu am mai auzit, simtit sau vazut pana acum! A fost punctul de sprijin care mi-a miscat lumea! Eram in alta parte, a fost un moment de egoism impus de muzica, in acea clipa nu mai exista nimeni si nimic, eram numai eu si sunetul – foarte foarte tare! I-am chemat inapoi si au venit si ne-au spus cu mana pe inima cat de mult ne iubesc, foarte frumos!

In ziua doi nu am apucat sa ajung dar s-a dus Prajiturainurecheamea, sper sa faca ea recenzia pentru cea de-a doua zi a B’estival-ului. Sau poate Sera, ca doar a fost pe scena…

E deja 8 dimineata, abea m-am intors de la munca… Bag repede niste somn si apoi ma prezint la Romexpo again. Ne auzim/citim dupa ziua 3.

Sper ca diseara sa vad cel putin asa ceva:

*Jens e una bucata şăf de şăf in una bucata corporatie care ne-a dat multa bataie de cap la vremea ei…

P.s. 1 Daca tot suntem in febra festivalurilor, pe bara din stanga gasiti KoRn live la Graspop Festival. Graspop e un POP facut intr-un bidon de 5L. Enjoy.

P.s. 2 Va rog ca la ora 12 sa inchidem cu totii ochii si sa ne imaginam ca zburam spre locul in care fiecare ne simtim liberi si puternici si sa ne unim fortele pentru a-l fute in gura p’ala care mi-a hackuit ID-ul de mess si mi-a schimbat parola! Muie ma, handicapatule!

Exact asa cum scrie in titlu.
EXIT e un festival in Serbia la Novi Sad (150 de km distanta de Timisoara). Unde vor canta dupa cum urmeaza:

Beastie Boys
Lauryn Hill
Snoop Dogg
Prodigy
Wu Tang

Si astia sunt doar o parte. Biletul costa fix 184 de lei. Poftiti site-ul
Hai in puii mei la EXIT. Va plangeti ca nu aveti parte de concerte. Pendejoooos.

pese: datele festivalului 12-15 Iulie

La rugamintile fanilor care nu-mi dau pace s-a luat decizia sa fac eu recenzia ultimei zile de festival ca si-asa scriu din an in Pasti si se ia lumea de mine.

Dar am idei, ba!

Asa.
Pai se facea ca era duminica dimineata si eu inca ma taraiam doborata de lene dupa o sambata plina de evenimente si de copane de pui. Pana cand mi-am amintit ca e zi de festival si urma sa-l vad pe bunaciune ala cantand live . Asa ca l-am luat pe Ste faan de o toarta si hai!
Pe la ora 1 cand am ajuns noi festivalul se prezenta astfel: 3 roacheri beti dormitand in soare, 3 fete de la LM care faceau galerie la Directia 5, Directia 5 care multumea publicului cavenise sa ii asculte (adica celor 3 fete de la LM) eu, Ste faaan, aia de la Coma carora nu prea le era clar ce se intampla..si cam atat. Ceea ce era bine dat fiind ca nu aveam parte de cozi la bere.
Dupa ce au lalait aia in treaba lor au venit pe scena niste baieti care se numeau, surpriza, “Niste Baieti”: ceva melodii traditionale cantate punk, cam ceea ce au facut ZOB pe primul lor album daca mai tine minte cineva “Parodisiac”. In fine mi-au placut baetii ca erau coioshi asa, “cu atitudine” si surprinzator incepuse sa se adune si lume (chiar nu-mi dau seama unde naiba se ascunsesera pana atunci). Atat de mult mi-au placut niste baieti astia ca la un moment in toiul zbatuielii mi-a venit sa arunc cu berea in Ste faaan, sa fim punk asea numa ca m-am gandit ca poate ma ia garda pe sus ca deranjez ordinea. Si nu dadea bine la CV.
Plus ca poate se supara Ste faan pe mine ca fac glume d-astea.
In fineee.Ar mai fi de mentionat ca baiatul vocal de la baietii aia de pe scena a trebuit sa se intrerupa de cateva ori pt ca putzea microfonul a scuipat si i se facea rau. Imi parea rau de el dar mi se parea extrem de amuzant in acelasi timp: punk nene dar sa fie microfonul curat.
Dupa baieti au intrat Coma care au cantat 3 piese dintre care la doua lui Catalin nu i-a mers microfonul. Noi ne-am facut insa datoria si ne-am bestializat pe acolo ceea ce au remarcat si ei ca dup-aia au venit la noi sa stranga mana lui Ste faan sa ne zica multumesc etc etc.
Da , ma, cu placere.

Intre timp soarele ardea si pe noi ne prajea. Smf in organizarea lor ca nu aveai nici un pic de apa pe nicari numa juma de litru la 40 de mii, ma mir ca nu am crapat pe acolo.
Cu toata apa aia in jurul vostru o tasnitoare n-ati fost in stare sa puneti.

Dupa Coma mi s-a cam taiat filmul ca au fost AB4 care mie nu-mi plac neam, desi suna bine live ma scot din minti pentru ca au piese in engleza si o ard metrosexual. (Lheeo imi pare rau stiu ca tu esti fan ). La sfarsit era cu din alea cu aruncat bete in public , sesiune de autografe etc.
Gau auai. Apoi alte trupe de la noi, blabla, niste austrieci lalaiti blabla si dup-aia a venit Nick Oliveri (& the Mondo Generator).Asta era un bad ass motha fucka ras in cap si cu niste tatuaje naspa pe el care urla incontinuu.Nu am inteles care era problema lui dar omul devenea de-a dreptul isteric (hooo maaaa). A avut o singura piesa misto evident ca n-as mai reusi sa o recunosc acum dar e bine de stiut ca totusi..exista. Blabla.

Si gata cu tampeniile. Ill Ninoooooooo. 6 rastamani pe care nu prea dadeai doi lei dar meaaama ce-au rupt.. Foarte tare concertul si calcare in picioare. Faza dragutza a fost ca io stateam linistita in mijloc gandindu-ma ca, da , e posibil sa iasa pogo. Si cand a inceput m-am trezit nu numai ca a iesit pogo dar ca s-au format chiar doua pit-uri una in stanga una in dreapta si io intre ele. M-au protejat baietii cat au putut am mai dau si eu coate si am zis hai ca ma duc mai in fata. Totu bine frumos pana cand si in fatza s-a format o a treia gaura care tindea vertiginos sa se uneasca cu celelate doua.
Pana-aci. I-am lasat pe baieti sa se bestializeze intre ei si m-am dus sa ma bestializez si eu in sectorul gagici. Unde a fost foarte bine a iesit putina mosheala dar finutz asa ca intre domnisoare , plus ca la sfarsit am prins batzul.
BATZUL.

M-am batut cu o chelioasa pe el, but I WON! Va las sa il atingeti cu numai 5 lei.

Am urmarit The Cult alaturi de Artanu si alti 50 de tatici ai muzicii rock romanesti ceea ce m-a facut sa cred ca si The Cult astia sunt tot niste tatici. Tatici nu prea erau mai degraba tatai. Toti vopsiti blond platinat cantand (imi pare rau) o muzica destul de obosita si facand (din nou imi pare rau) niste glume detsul de penibile. M-am intristat oarecum la gandul ca nu toata lumea e Rolling Stones sa faca show si dupa o mie de ani si cred ca e destul de nasol pentru o trupa ca The Cult sa ajunga sa cante la un amarat de festival in deschidere la niste putzoi americani care au jumatate din varsta lor.
Mda.

Incubus au intrat cu bunaciune ala in frunte, care de fapt nu e chiar bunaciune, e cam metrosexual el asa plus ca isi mai ia si niste pozitii de Adonis ca sa-i faca fomeile poze de-ti vine sa-i zici sa se duca naibii acasa. In schimb canta de rupe, chiar nu ma asteptam sa sune asa de bine, dau oricand un cd Incubus pentru o inregistrare live , foarte tare. Frate. Din pacate baietii o ardeau vedete, comunicarea cu publicul la pamant iar la bis s-au lasat asteptati de incepuse lumea sa plece acasa.
Mda. Si totusi maaaamaaa cum sunaaaaaa.

Pai cam atat de la CokeLive. Aveti legatura la B’estival.

Bai nene tare. Prea tare.

Nici nu stiu cu ce sa incep. Cred ca o iau cu inceputul… ca sa vezi…

La intrare, o perchezitie lejereanu facuta de niste Politisti Locali (asa scria pe ei, nu stiu cum vine asta…) si un anunt, ma rog doo, unu verbal (primu’) si unu pe garduri (al 2lea) – 1.Cine intra nu mai iese, daca iese mai intra maine. 2.Beti apa, nu consumati droguri. ) Cum plm sa scrii bai nene asa ceva pe garduri??? Plus ca mi s-a parut o mare tampenie asta cu iesitu’. Si aia cu drogurile.
Alta idiotenie – iti luau brichetele la intrare. Ii intreb de ce, nu ca as fi avut eu bricheta dar sunt mai curios din fire si mi se raspunde: “Pentru ca pot fi aruncate in alte persoane.” Ma gandesc ca poate stiu ei ceva si o las asa numa’ ca dupa ce intru vad cum organizatorii pavasera pamantul cu pietre… Cum dreacu’ sa iti ia bricheta si inauntru sa-ti puna la dispozitie pietre de toate marimile, pentru orice tinta sau pentru orice manuta criminala? Plus ca iti mai dadea si idea ca poti sa arunci cu ceva in cineva in cazul in care tu nu venisei cu ea de acasa. Si oricum dupa ce intrai puteai sa-ti cumperi bircheta de la standuri. Un fel de plm… Brichetele confiscate le aruncau intr-o cutie in care mai erau curele d’alea de punker cu tinte, spray-uri si brelocuri care pareau prea mari pentru mintea prea mica ale Politiei Locale (???).

Am intrat si pe tarm era o scena mai mica cu o trupa cu un solist de culoare care se agita in fata a vreo 7 copii adunati in fata scenei – i-am salutat cu deja traditionalul “ma ce plm!?” si am mers mai departe…

Ajung la al doilea filtru efectuat de unii de la firma de securitate – toti unu si unu! Baietii aveau fiecare cel putin doi metrii! Iar eu la cei 170cm ai mei ma uitam la ei ca gandacelul la copilul chitros care l-a strans in pumnul lui mai pe la mijlocu’ poeziei. Aceasi perchezitie sumara spre norocul meu pt ca riscam sa raman fara Rollmate-ul plasat strategic in portofel.

Si ajung pe insula, aproape gol, nu foarte dar aproape. Bine, nu foarte gol. Ok-ish asa… Ma rog. Toate bauturile erau la patrujdemii in afara de Burn si inca ceva – rezonabil zic eu care sunt salariat. Am mai primit niste chibrite si un prezervativ si programul CokeLive.

Pe scena i-am gasit pe Zob, foarte tari baetii. Apoi a urmat Iris. Iris care mi-a lasat un oarecare gust amar. Au avut o prestatie impecabila dar nu am putut trece peste felul in care boala lui Cristi Minculescu isi face simtita prezenta. M-am intristat insa mi-a placut mult de tot cum au cantat. Backyard Babies… suedezii care nu au fost neaparat pe gustul meu, s-au miscat destul de bine pe scena si chiar sa-i faca pe romanasi sa ridice mainile and shit…

The Rasmus – delir taticule!!! Toate fetele emo si o bunica cocotata pe un gard cantau impreuna cu baiatul cu pene pe cap care o ardea cam gay asa putin prin miscarile lui lascive… Tot The Rasmus este momentul cand a inceput lumea sa vina serios la festival. Aici mi-ar fi placut sa estimez cam cati oameni au fost cum fac unii da’ nu stiu bai nene sa fac asta. Plm erau multi si gata. Cred ca a fost la un moment dat si DJ Seb. Adica dupa Rasmus s-au stins luminile au bagat repede niste Nightwish si dupa a intrat niste muzica d’aia de Krystal cred, nu prea ma pricep si nici nu am fost eu in Krystal, dar am zis eu asa ca sa nu zic ca era muzica house. Si cam asta cred io ca a fost momentul Dj Seb ?

Si a inceput The Prodigy!!! Toata lumea a fost luata oarecum pe neasteptate, fara nici o prezentare au intrat pe scena si au inceput sa arunce in aer insula spanac care se pare nu fusese destul de incinsa de caldura de pe timpul zilei, acum parca Iadul s-a decis sa scoata capul la suprafata sa vada ce cacaturi invartim. A fost prea tare – unu la mana prestatia lor exploziva si doi la picior joaca dintre ursuletii din public… Ursuletii aia de ii vedeti pe la concertele din Suburbia, Fire, B52 etc. aia care va perchezitioneaza si care va pun stampilute pe manute si care de obicei intra pe o parte pe usile vietii. Ursuletii care au pornint o moshareala cum n-am mai vazut pana acum. Breathe, Firestarter, Voodoo People, Spitfire etc etc pur si simplu m-au aruncat in moshareala fara sa mai tin cont de faptul ca ala cu care ma imping are putin mai multe kile decat mine. Vreo 150 asa. Si nu era vorba doar de mine ci si de alti baieti mai subtirei si fete care se pierdeau in acest dans aparent violent dar bine organizat intaratat de Maxim si Flint care emanau o energie imensa de pe scena. S-a terminat prea repede. A fost genial. Nu m-a mai interesat cine urca pe scena dupa. Nu aveau cum sa egaleze Vanilla Ice sau Tom Novy ce fusese mai devreme. Am plecat la munca mai mult decat multumit pentru ceea ce s-a intamplat la CokeLive (da sunt la munca, de acolo scriu si e ora 5.00AM in slbzi…).

Daca aveti poze de la festival si binevoiti sa le impartiti avem adresa de mail – e mai sus undeva si in stanga, sau sa bage un link la chibzuieli mai jos in caz ca sunt uploadate pe undeva.

Maine ma duc iar. Plec direct de la munca, ma duc sa ma bestializez pe Directia 5. Plus ca e o zi mare pt ca reusesc sa o scot din casa pe nimeni alta decat Prajiturainurecheamea, dar asta e o alta poveste

Prea tare azi.