Pendejos

Elevi fericiţi după ce au luat bacul

După rezultatele dezastruoase din 2011, Statul Român a decis să ia măsuri extraordinare pentru a evita o nouă calamitate. O analiză comandată de însuşi preşedintele ţării a concluzionat că vina principală o poartă sistemele de supraveghere prea stricte şi subiectele mult prea grele. Prin urmare, au fost înlăturate camerele de luat vederi din sălile de examen şi s-a luat decizia ca profesorii supraveghetori să părăsească încăperea în momentul începerii examenului. În plus, în secret şi neştiut de nimeni, corectorii au primit sarcina să valideze toate răspunsurile ca fiind corecte. Totul pentru a îmbunătăţi rata abjectă de promovare din 2011.

România, Bucureşti, 2012. Liceul Mihai Viteazu. Ora 10:00. Intrarea în sala de examen:

Profesorul examinator îi întâmpină încă din uşă pe elevii tremurînzi, cu un zâmbet şi un teanc de copiuţe pe care le Împarte micilor cercopiteci.

- “Dacă le pierdeţi, mai avem,” le spune el zîmbind complice şi adaugă: “La întrebarea cinci, răspunsul este B. Copiuţa este greşită!”

Copiii sunt gâtuiţi de emoţie şi nu scot o vorbă. Unii mestecă deja foile primite, câţiva behăie timid, iar Dorel îi caută pe toţi pe rând de furnici, pentru a-şi astâmpăra foamea.

Precum ovinele, elevii sunt direcţionaţi către bănci. pentru că nu sunt în stare să îşi găsească locul singuri. Prin urmare, fiecare profesor supraveghetor este secondat de un cioban care, împreună cu un câine lup, îi mână pe viitorii absolvenţi de bacalaureat către scaunele lor. Apar inevitabil confuzii pentru că majoritatea sunt prea proşti (a se citi emoţionaţi) să îşi mai ştie numele.

Promoţia 2012

În sfărşit, toată lumea e la locul ei şi se aduc subiectele. Minţile luminate şi milostive de la Ministerul Educaţiei au fost blânde anul acesta, astfel că pentru primul subiect se cere “rezumatul poveştii cu Scufiţa Roşie, sau al oricărei alte povestiri cunoscute de către candidat”, în timp ce la punctul doi, se cere identificarea substantivului propriu în propoziţia “Cătălin este substantivul propriu“. Pentru ultimul punct, se cere “desenarea unui cerc, sau al oricărei alte forme geometrice”.

Câţiva elevi încep să se izbească cu capul de bancă la vederea subiectelor, speriaţi peste măsură de posibilitatea eşecului. Costel se izbeşte până leşină, moment în care profesorul vine şi culege foaia de examen nescrisă şi mânjită de sânge şi o notează cu 10.

“E emotiv, are circumstanţe atenuante, înţelegeţi voi”, oferă el o explicaţie copiiilor, dar nimeni din sală nu înţelege cuvinte precum “atenuant”.

Profesorul le atrage atenţia candidaţilor că el urmează să părăsească încăperea, conform noului regulament. Îl urmează ciobanul şi câinele său. Uşa se închide şi în sală răman doar copiii. Uşuraţi, toţi îşi scot telefoanele şi tabletele şi intră pe Facebook. Ionel, Cornel şi Petre încing rapid un joc de Traffic Control prin Bluetooth, cîştigătorul la masă.

Se postează asiduu. Statusuri sunt updatate, like-uri sunt date, comentariile se adună. Unii se ocupă de fermele virtuale, cu o grijă pe care n-ar putea să o redirecţioneze către nimic din viaţa reală. Majoritatea au dat “attending” la evenimentul Bac 2012, creat special de Minister pentru ca micile orătănii să nu rateze cumva examenul.

Toată lumea se distrează şi cele 5 ore alocate examenului trec pe nesimţite. Profesorul revine în sală şi colectează foile, în mare parte albe, cu excepţia câtorva udate de salivă. Copiii se năpustesc spre ieşire, bucuroşi că au scăpat şi că se pot prăvăli în voie spre magazinul de etnobotanice din incinta şcolii. Profesorul răsuflă şi el uşurat. Viitorul ţării este în mâini bune.